Cosul de cumparaturi
Aveti 0 produse in cos, in valoare totala de 0 lei.
Continutul cosului

  

ANPC:
http://www.anpc.gov.ro

Cramposie

In baza realitatilor istorice, precum si prin faptul ca activitatea viticola a continuat fara intrerupere pana in zilele noastre, as putea afirma ca soiul Cramposie este foarte vechi, fiind cultivat in zona inca de la geto-daci.
Soi autosteril (florile vitei de vie nu pot crea rod cu polen propriu), el a fost plantat in sortiment biologic cu soiul romanesc Gordan, bun polenizator. La aceste doua soiuri, localnicii au mai adaugat Braghina si un pic de Tamaioasa romaneasca.
Concluzionand, putem spune ca vechiul sortiment al podgoriei Dragasani, pana la filoxera (1884), era format din Cramposie 30%, Gordan 30%, Braghina 30% si Tamaioasa Romaneasca 10%. Tot din acest amestec de soiuri se obtinea si vestitul Tulburel de Dragasani sau Tulbure de Dragasani, un vin nou, obtinut la cateva saptamani de la culesul strugurilor.
Interesant de stiut este faptul ca, in decursul timpului, Cramposia a avut mai multe sinonime, fiind cunoscut de viticultorii din Oltenia sub denumirile de Carloganca si Baldoaie. Mai tarziu, dupa ce s-a raspandit in zona Dealu Mare viticultorii din aceasta podgorie au numit-o Ciolan.
Cramposia este un soi foarte viguros, avand uneori o crestere chiar buiaca, ceea ce duce la diminuarea cantitatii si calitatii de struguri obtinuti.
In anul 1972, un grup de cercetatori de la Statiunea de Cercetare Viti-Vinicole Dragasani au obtinut un soi nou denumit Cramposie Selectionata. Spre deosebire de soiul Cramposie, care are flori functional femele si la care fenomenul de meiere si margeluire (generat de lipsa fecundarii florilor) se manifesta puternic, soiul Cramposie Selectionata are flori hermafrodite normale si din aceasta cauza nu prezinta aceste aspecte negative. Fata de Cramposia veche, care avea insusiri mixte, producand si struguri de masa de aleasa calitate, Cramposia Selectionata este destinata doar obtinerii vinului.
Vinurile albe obtinute sunt, in general, seci, echilibrate, fructoase. Prin prospetimea si supletea lor, ele lasa la degustare o placuta racoare in cavitatea bucala.
Dr. Ing. Ec. Ion Pusca - oenolog

Feteasca regala

Fetesca Regala este o varietate de struguri originară în Transilvania si cultivata în majoritatea podgoriilor din Romania. Soiul a fost identificat in jurul anilor 1920, in podgoria Tarnave, mai exact in comuna Danes. De aceea, localnicii l-au "botezat": Danasana, Danaseana, Danesana sau Dunasana. In literatura de specialitate a fost denumit si Galbena de Ardeal.
Vinurile obtinute din această varietate au o calitate care variază de la vinuri de masă până la vinuri de înaltă calitate.
Wikipedia

Sauvignon blanc

Strugurii Sauvignon Blanc sunt originari din vestul Frantei in Valea Loirei si Regiunea Bordeaux. Cercetarile sugereaza o descendenta din savagnin, desi a fost de asemenea asociat si cu familia carmenere. In secolul al XVIII-lea, vita de vie a fost incrucisata cu Cabernet Franc in vederea obtinerii soiului Cabernet Sauvignon in Bordeaux. In secolul al XIX-lea, plantatiile din Bordeaux au fost de multe ori incrucisate cu Sauvignon vert (in Chile cunoscut ca si Sauvignonasse) cat si cu un descendent roz denumit Sauvignon Gris. In ciuda numelui apropiat, Sauvignon Blanc nu are nici o legatura cu mutatia Sauvignon Rose din Valea Loirei.
Vita de Sauvignon Blanc inmugureste de obicei tarziu dar strugurii se coc devreme, oferindu-i posibilitatea sa performeze bine in zonele cu climat cald atunci cand insa nu este expusa la calduri extreme. Incalzirea globala a influentat soiul, determinand fermierii sa culeaga strugurii mai devreme decat o faceau in trecut. In stadiul cel mai crud, strugurele este bogat in acid malic. Pe masura ce se coace, strugurele dezvolta arome de piper rosu si verde si isi stabileste un continut echilibrat de zaharuri.
Sauvignon Blanc poate fi foarte influentat de deciziile luate in procesul de vinificatie. Una dintre acestea este perioada de contact a mustului cu pielita strugurelui. O alta decizie importanta este temperatura de fermentatie. Producatorii de vin francezi prefera fermentatia la cald (16-18 grade Celsius) care scoate in evidenta nuantele minerale. Imbatranirea in butoaie de stejar poate influenta mult vinul, rotunjind aromele si diminuand aciditatea ridicata naturala a strugurelui. Unii producatori prefera fermentatia in recipiente din otel inoxidabil cu intentia de a mentine intensitatea aromelor.
Wikipedia.

Tamaioasa romaneasca

Acest soi isi are radacinile in Grecia antica. In Romania se cultiva inainte de invazia filoxerei si tocmai de aceia este considerat soi autohton.
Strugurii sunt mijlocii, conici, sau cilindro - conici, uneori biaripati, desi in boabe. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita de culoare galben verzui, cu pete ruginii pe partea insorita; pulpa consistenta, cu gust dulce si aroma de muscat.
Este soi cu perioada mijlocie de vegetatie (165-175 zile) si cerinte ridicate heliotermice, are vigoare mijlocie de crestere si fertilitate buna, 55-65% lastari fertili. Maturarea se realizeaza la 2-3 saptamani dupa soiul Chasselas dore.
Este un soi pretentios, sensibil la ger (-18°C -20°C), la seceta sau excesul de umiditate, puternic atacat de boli, moliile strugurilor si de viespi. Prefera zone cu toamne lungi si insorite, lipsite de precipitatii, care sa permita acumularea lenta a zaharurilor si aromelor in must.
Gazeta de agricultura

Negru de Dragasani

Negru de Dragasani a fost creat la statiunea de cercetare viti-vinicola Dragasani si este capabil sa concureze orice varietate de vinuri rosii in ceea ce priveste parametrii compozitiei, avand insa productii mai mari decat Cabernet Sauvignon, Pinot Noir si chiar Merlot.
Cultivat in jumatatea sudica a podgoriei Dragasani, in aria delimitata de raurile Dalga, Mamu, Beica si Oltet, Negru de Dragasani prezinta un potential oenologic la un nivel foarte ridicat atat din punct de vedere productiv cat si din punct de vedere calitativ. Acest potential este exprimat atat prin productii ce pot depasi 10 t/ha, cat si prin continutul de glucide si acid. Caracteristicile strugurilor se reflecta extrem de pozitiv in caracteristicile organoleptice ale vinului.
Negru de Dragasani completeaza cu succes varietatea de soiuri de vin locale, fiind compatibil si cu toate cerintele UE in domeniul productiei de vin.
C. Nicolaescu, M. Gheorghita

Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon este soiul de vin ideal când vine vorba de îmbunătătirea calitătilor prin îmbătrânire. Cu trecerea timpului, aroma sa distinctă de stafidă neagră poate dezvolta un buchet cu nuante de cedru, violete, piele sau tabac si aroma puternică de tanin se va înmuia considerabil astfel.
Considerat mult timp ca fiind un soi antic, studiile genetice recent realizate la Davis University of California au aratat faptul ca soiul Cabernet Sauvignon este de fapt un urmas hibrid al soiurilor Sauvignon blanc si Cabernet franc.
Boabele de Cabernet Sauvignon sunt mici, sferice, cu o peliculă groasă si foarte dură. Această duritate face ca strugurii să fie relativ rezistenti la boli si stricăciuni, trecând de ploile de toamnă fără prea mari pagube. Este un soi cu maturizare medie spre târzie. Aceste caracteristici, împreună cu aroma sa atrăgătoare au făcut din Cabernet Sauvignon unul dintre cele mai populare varietăti de vin rosu din lume.
De obicei, vinurile Cabernet Sauvignon au un miros de stafidă neagră, cu un iz de ardei gras verde, variind în intensitate functie de conditiile climatice, practicile viticultorilor si tehnicile de vinificatie. Climatul si perioada culesului, care sunt fie prea reci sau prea călduroase, solurile bogate si fertile, prea putină expunere solară, culesul precoce si macerarea prelungită sunt factori ce pot duce la un caracter vegetativ, prea putin fructuos al vinului astfel obtinut. Valoarea sa gustativă se intensifică după minim 18 luni de păstrare.
Adevărata valoare a vinurilor Cabernet Sauvignon (ca si majoritatea vinurilor) se observă atunci când sunt servite alături de alte alimente. Se consumă preferabil după o îmbătrânire de 5 - 10 ani, la o temperatură de 16 - 18 grade Celsius, în general la carne rosie, fripturi sau grătar în sânge, mâncăruri grase, gâscă, piept de rată, miel, paste cu sos, midii, brânzeturi puternic aromate, salate de legume amărui, mâncăruri cu sos concentrat de tomate si ciocolată (de preferat neagră, amăruie).
Wikipedia